Tag Archives: Animale

Despre Delta Dunarii

Delta Dunarii, cel mai tanar pamant romanesc, este un vast mediu natural ce concentreaza toate speciile vegetal-lacustre ale Europei, precum si o fauna variata si bogata. Supranumita si raiul pestilor si a pasarilor, Delta Dunarii reprezinta cel mai important loc de popas pentru pasarile migratoare ce calatoresc intre regiunea tropicala si cea arctica, cinci din cele mai importante drumuri de pasaj trecand pe aici. In afara de speciile migratoare, aici cuibaresc si un mare numar de specii rare, ca oaspeti de vara, dupa cum altele, oaspeti de iarna, clocesc in nordul Europei si vin sa-si petreaca iarna in Delta.
 
Ca localizare, coordonatele geografice sunt intre 44 grade 47’25” si 45 grade 37’30” latidudine nordica si intre 28 grade 44’25” si 29 grade 46’00” longitudine estica, fiind limitata la sud-vest de podisul Dobrogei, la nord formeaza granita cu Ucraina, iar in est se varsa in Marea Neagra.Suprafata Deltei Dunarii este de aproximativ 4180 Km2 , dar daca luam in considerare si complexul lagunar Razim -Sinoie si limanul Dunarii, aceasta suprafata se extinde la aproximativ 5500 Km2 , fiind a doua delta ca marime din Europa, dupa delta fluviului Volga. Delta Dunarii apartine intr-un procent de 82% Romaniei, restul fiind localizata pe teritoriul Ucrainei.
 
Suprafata Deltei Dunarii se imparte in 3 tipuri de zone: 18 arii strict protejate, ce insumeaza o suprafata de 506 Km2, zone tampon cu o suprafata de 2233 Km2 si zonele economice cu o suprafata totala de 3060 Km2. Din punct de vedere geografic, Delta Dunarii este cea mai umeda zona a Europei, cea mai joasa si mai noua regiune de campie, unde domina preponderent suprafetele cu inaltime mica in raport cu nivelul 0 al Marii Negre, cele mai mari inaltimi fiind pe grindurile marine in Letea de 13 m si in Caraorman de 8 m. Fata de nivelul 0 la Marii Negre, un procent de sub 21% se afla la cota negativa, restul de 79% situandu-se peste nivelul marii. Altitudinea medie a Deltei Dunarii este de 0.52 m.Adancimile apelor din Delta Dunarii : 39 m pe bratul Chilia, 34 m pe bratul Tulcea, 26 m pe bratul Sfantu Gheorghe si 18 m pe bratul Sulina. Cea mai mare adancime din Delta Dunarii, excluzand bratele Dunarii, se afla in lacul Belciug, de 7 m, in restul lacurilor adancimile nedepasind 3 m (lacul Razim).
 
Dunarea ajunsa la Patlageanca (la vest de Tulcea) se bifurca in doua brate, Bratul Chilia la nord si Bratul Tulcea la sud, brat care mai apoi, la Ceatalul Ismail, se desparte in Bratul Sulina (directia vest-est) si Bratul Sfantu Gheorghe (directia NV-SE). Lungimea bratelor Dunarii: bratul Chilia 120 km, bratul Sfantu Gheorghe 70 km si bratul Sulina 64 km.
Lacurile din Delta Dunarii, in prezent reduse la un numar de 479, datorita amenajarilor din anii precedenti, ocupa un procent de 7,8% din suprafata deltei. Suprafetele cu vegetatie fixa ocupa 43%, padurile (atat cele naturale cat si cele plantate) ocupa aproximativ 4%, terenurile agricole ocupa 11,5% iar suprafetele cu pajisti ocupa aproximativ 6%.
 
In triunghiul verde al Deltei, se reflecta medii de viata multiple, ce definesc o serie de tipuri: vegetatia plutitoare submersa, vegetatia riverana ce se formeaza pe marginea inundabila a baltilor si lacurilor, vegetatia de pajisti a grindurilor marine, vegetatia zonelor de saraturi si a zonelor cu apa temporara. Un tinut exotic cu peste 1830 de specii de copaci si plante, peste 2440 de specii de insecte, 91 de specii de moluste, 11 specii de reptile, 10 specii de amfibieni, 320 de specii de pasari si 44 de specii de mamifere, foarte multe dintre acestea fiind declarate specii unice si monumente ale naturii.
 
In apele sale traiesc 133 de specii de pesti, ce constituie o sursa importanta de hrana pentru pasari si mamifere acvatice precum si o importanta resursa stiintifica si economica.
  

Copyright © info-delta.ro. Material preluat cu acordul info-delta.ro

Vietuitoarele din Delta Dunarii

Delta Dunarii este un adevarat paradis faunistic. Aici vietuieste 81% din avifauna Romaniei, pasarile fiind cele care au dat faima Deltei. din cele peste 327 de specii de pasari, aici cuibaresc 218 specii, restul, migrand prin Delta si stationand in diferite anotimpuri.
Cele mai numeroase specii de pasari intalnite sunt cele acvatice, reprezentand 82% din avifauna acvatica europeana, 114 specii in total, din care aici cuibaresc 81de specii si migreaza prin Delta 60 specii.
Putem intalni in Delta Dunarii mai multe tipuri de colonii de: pelicani ,cormorani, starci, lopatari, tiganusi, de pescarusi, de avoazete si ciocantorsi precum si colonii mixte de pelicani si cormorani sau de starci si lopatari. Cea mai mare colonie mixta din Europa fiind cea din zona cu regim de protectie integrala Rosca-Buhaiova, unde se asociaza mai multe mii de perechi de pelican comun, cu sute de perechi de pelican cret si cormoran mare.

Diversitatea si numarul mamiferelor din Delta Dunarii sunt asigurate in general de zonele izolate, mlastinoase. Au fost identificate 44 de specii de mamifere, din care cele mai numeroase exemplare sunt cele ale rozatoarelor si insectivorelor. Aceste mamifere de talie mica, constituie hrana pentru majoritatea mamiferelor carnivore si pentru pasarile rapitoare.
Dintre rozatoarele a caror viata este strans legata de mediul acvatic cel mai intalnit este bizamul, iar cel mai intalnit pe teren ferm, in grindul Caraorman si in zona Letea este iepurele.
Nutria, nurca, si vidra , specii a caror viata este strans legata de apa, in prezent sunt protejate de legislatie datorita scaderii alarmate a numarului acestora. In aceeasi situatie se afla si cainele enot, specie originala din Siberia, patrunsa pe cale naturala in Delta.
In zonele mlastinoase intalnim mistretul, destul de bine reprezentat, iar in zonele cu teren ferm din Delta intalnim: dihorul, caprioara, bursucul, vulpea si mai rar doua specii, sacalul si pisica salbatica. Prezenta lupului, nu a mai fost semnalata in Delta Dunarii.

In Delta regasim cu preponderenta 8 specii de broaste: broasca verde (Rana esculenta), broasca rosie de padure (Rana dalmatina) , broasca de lac (Rana ridibunda), broasca raioasa bruna (Bufo bufo), broasca raioasa verde (Bufo viridis), buhaiul de balta cu burta rosie (Bombina bombina), broasca de pamant dobrogeana (Pelobates syriacus) si brotacelul (Hyla arborea).
Pe langa amfibieni, intalnim 4 specii de soparle si 2 de gusteri: naparca (Anguis fragilis), soparla cenusie (Lacerta agilis), soparla de camp (Podarcis taurica), gusterul vargat (Lacerta trilineata dobrogica), gusterul (Lacerta viridis) si soparla de nisip (Eremias arguta deserti) considerata o specie foarte rara.
Testoasele sunt repezentate prin: testoasa de uscat dobrogeana (Testudo graeca) destul de rara in arealul Deltei, frecventa in zona Istria si testoasa de apa (Emiys orbicularis) frecventa in toate zonele acvatice din delta. Testoasa de uscat dobrogeana este declarata monument al naturii.

Copyright © info-delta.ro. Material preluat cu acordul info-delta.ro